Tezaurul „Cloșca cu puii de aur” este unul dintre cele mai importante tezaure arheologice descoperite vreodată în țara noastră.
De la descoperirea acestuia și până astăzi, a stârnit interesul istoricilor și imaginația celor care l-au văzut.
Tezaurul a fost descoperit în primăvara anului 1837 de către Stan Avram și Ion Lemnaru când efectuau lucrări de extragere a pietrei din zonă.
În punctul “Poiana Crudului”, aceștia au găsit un tezaur format din 22 de piese din aur.
Devenit cel mai valoros tezaur descoperit pe teritoriul României, „Cloșca cu puii de aur” a fost prezentată alături de Chihlimbarul de Colți, ambele din județul Buzău, la Expoziția Universală de la Paris din 1867.
Denumirea ”Cloșca cu puii de aur”.
Sunt mai multe variante aici, însă cea populară și general acceptată este dată de Ion Lemnaru.
Când a descoperit comoara, el a declarat că piesele erau aşezate unele în altele şi unele peste altele,
acoperite cu fibula mare, sugerându-i acestuia imaginea unei cloşti care-şi apără puii.
Astfel, chiar din timpul anchetei, titulatura oficială a comorii a devenit ”Cloșca cu puii de aur”.
O altă variantă este legată de faptul că fibula mare are înfățișarea unui păsări iar fibulele mijlocii și cea mică reprezintă puii acesteia.
Locul unde a fost descoperit Tezaurul poate fi vizitat.
Aici a fost amenajat un amfiteatru care are drept lait-motiv piese reprezentative ale tezaurului sculptate în piatră albă de Năeni.
